"Les grandes Écoles" (Marile Școli) din Franța

 

O particularitate a sistemului de educație francez este existența unor Instituții de învățământ superior de elită, numite "Grandes écoles" (mari scoli). O "Grande École" este o instituție de învățământ superior care își recrutează Studenții pe baza unui concurs de admitere și se află sub tutela unui minister. Primele școli de acest fel au apărut în secolul al XVII-lea, când celebrul arhitect și strateg Vauban a înființat școli militare de ofițeri în care elevii erau admiși numai pe baza meritului personal, dovedit prin examene de admitere. Sistemul a fost preluat in timpul revoluției franceze. În prima jumătate a secolului al XIX-lea a marile școli au fost organizate după un sistem care, cu câteva modificări, funcționează și astăzi.

 

Admiterea într-o astfel de școală este considerată o reușită remarcabilă deoarece dintre absolvenții lor se recrutează majoritatea cadrelor superioare din Franța: președinți-directori generali de mari companii, cercetători de vârf, conducători politici, directorii principalelor instituții culturale, ingineri de creație, profesori universitari, diplomați, generali. De aproape două secole  se constată că multe din cele mai importante personalități ale Franței au absolvit o astfel de scoală.

 

Dintre aceste mari institute de învățământ superior, două dintre ele au fost și sunt și astăzi considerate cele mai prestigioase pentru o cariera științifică sau inginerească. Este vorba de École Normale Supérieure (ENS) si École Polytechnique (EP). În Franța este o mândrie ca cineva să poată spune că este "normalien" (adica fost elev la ENS) sau "polytechnicien" (fost elev la EP). Absolvirea ENS sau EP este considerată o garanție a unei pregătiri de vârf și a unor aptitudini intelectuale remarcabile.

 

ENS a fost înființată în 1794. Din 1808 are doua secțiuni, una de litere și alta științifică. În fiecare secțiune pregătirea este organizată pe specialități, în funcție de aptitudinile elevilor. Scopul inițial a fost pregătirea de profesori pentru învățământul secundar dar acesta a fost înlocuit de cel al formării de cadre universitare și cercetători. Studiile de matematică durează 4 ani.

 

EP a fost înființată tot în 1794. Până spre sfârșitul secolului XX studiile durau 2 ani și erau axate mai ales pe matematică, fizică și chimie. Absolvenții erau apoi selecționați, în funcție de rezultatele avute, să își completeze pregătirea într-o școală specială de ingineri (de exemplu de mine, electricitate) sau într-una de ofițeri. O parte optau pentru studii universitare de matematică, fizică sau chimie. Elevii sunt interni și poartă o frumoasă uniformă. Din 1972 sunt admise și fetele iar din anul 2000 cursurile de licență au fost extinse la 4 ani. Studiile pot fi continuate tot la EP prin masterat și doctorat. Majoritatea absolvenților politehniști ocupa poziții de conducere în întreprinderi/companii din Franța sau restul lumii, sunt integrați în corpul înalților funcționari civili și militari din Franța sau urmează o cariera științifică. Atât la ENS cât și la EP studiile de matematică avansată ocupă un rol central iar profesorii care o predau sunt dintre cei mai importanți matematicieni.

 

Particularitatea înscrierii în marile școli o constituie examenul de admitere. Acesta constă în lucrări scrise care cuprind probleme dificile. Teoretic la concurs s-ar putea înscrie orice posesor al unei diplome de bacalaureat. În realitate un proaspăt absolvent de liceu are nevoie de încă 2 ani de pregătire temeinică  pentru a trece de examenul de admitere. Aceasta se desfășoară în clase pregătitoare de pe lângă câteva licee de prestigiu - numite "mari licee"- de exemplu "Louis le Grand" sau "Henri IV" de la Paris. Predarea la aceste clase este făcută de profesori selecționați în urma unui dosar profesional și a unei inspecții speciale. În multe cazuri profesorii sunt foști elevi la ENS, care la un moment dat au avut de optat între continuarea unei cariere științifice si poziția de profesor la o clasa pregătitoare. La liceul "Louis le Grand", de exemplu, la clasele preparatoare predau și profesorii care pregătesc echipa Franței la Olimpiada Internațională de Matematică. Programa abordează subiecte de nivel universitar. În clasele din filiera științifică pentru matematică și fizică sunt prevăzute săptămânal 12 ore de matematică, 1 ora de informatică, 8 de fizica-chimie și 2 de științe inginerești.

Doru Ștefănescu